Toate ghidurile mondiale de sănătate recomandă alăptarea exclusivă (adică doar lapte matern, fără apă, fără ceai, fără formulă) în primele 6 luni de viață ale sugarului. Totuși concepțiile învechite și pregătirea insuficientă sau neactualizată a multor cadre medicale, să nu mai zic de mătușa Tamara, bunica Ilona, cumătra Viorica etc care știu ele mai bine cum se face alăptarea și când ajunge ori nu ajunge laptele, pun piedici și inoculează în mintea unei viitoare sau proaspete mămici multe îndoieli despre capabilitatea de a alăpta. Pai și nu e păcat ? Știți ce greu se lasă convinsă o biată femeie care pornește din start cu temeri și incertiduni pe drumul alăptării când i se spun urmatoarele: Că are sânii prea mici, sau prea mari (nu influențează) Că sfârcurile nu-s potrivite, ori nu are sfârcuri deloc ( deși eu cu ochii mei le-am văzut ulterior) ori și astea sunt prea mari ( se poate alăpta indiferent de dimensiunea mameloanelor, copilul se atașează de areola nu doar de mamelon...
Despre alăptare și nu numai